Metoda Montessori și educația preșcolarului

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Opiniile despre metoda Montessori sunt împărțite, unii considerând-o o adevărată cale spre succesul în viață, iar alții văzând în ea doar o modalitate de a irosi bani în plus. Totuși, această abordare educațională devine tot mai populară, pentru că numeroși părinți cred că principiile și tehnicile Montessori reprezintă o alternativă mai bună pentru copii decât educația tradițională.

Dar care este originea acestei metode? La începutul secolului al XX-lea, Maria Montessori, prima femeie medic din Italia și educatoare, a deschis o școală în Roma pe baza unor idei nemaiîntâlnite până atunci: învățarea trebuie să se realizeze prin înlăturarea obstacolelor și nu prin impunerea lor. Cu alte cuvinte, curiozitatea copiilor trebuie canalizată spre învățarea liberă și nu spre noțiuni impuse. Iată care sunt principiile Montesori care diferențiază această metodă de celelalte abordări ale educației preșcolare:

Libertatea de mișcare. Spre deosebire de grădinițele tradiționale, în sălile unde se studiază după metoda Montessori există puține bănci. Copiii folosesc suprafețe rulante pe care le întind pe jos pentru a-și defini spațiul. Există multă mișcare în cameră, dar aceasta nu este haotică, ci are un scop. Copiii pot merge la masa cu gustări și să mănânce când le e foame. Dacă vor să răsfoiască o carte pot face asta în secțiunea camerei dedicată acestei activități. Există și o zonă de liniște a sălii, unde copiii pot sta singuri când simt nevoia.

Clase cu copii de vârste diferite. În sistemul tradițional de educație, vârsta funcționează de cele mai multe ori ca un criteriu de separare, care creează sentimente de superioritate în cazul copiilor mai mari și de inferioritate celor mai mici. În clasele de grădiniță care funcționează după metoda Montessori există copii cu vârsta între 3 și 6 ani. Acest lucru favorizează colaborarea și comunicarea între copii de vârstă diferită și învățarea, pentru că cei mai mari iau deseori rolul de lideri. Principiul colaborării este important în educația de tip Montessori, pentru că pe tot parcursul vieții majoritatea activităților se fac prin colaborare.

Design stimulativ al sălii de clasă. În cazul metodei Montessori, toată mobila este pe măsura copiilor și este așezată astfel încât aceștia să aibă acces la obiectele de care au nevoie. Accentul se pune pe materiale naturale, cum sunt lemnul, împletitura, țesăturile și pe materiale reciclabile. Mediul trebuie să transmită calm și să fie antrenant. Același lucru este valabil și acasă. Găsești la mami.md o mulțime de jocuri, jucării și alte obiecte care ajută la crearea unui mediu confortabil și stimulativ.

Curriculum divers. Copiii învață prin metoda Montessori matematică, abilități lingvistice și de orientare. Maria Montessori considera că între 3 și 6 preșcolarii asimilează mai ușor cunoștințe lingvistice, de aceea vei găsi limbi străine incluse în curriculumul grădinițelor care preadau după această metodă. Multe cunoștințe se învață indirect, prin joacă, astfel că cei mici nici nu sesizează că sunt implicați într-un proces educațional. Activitățile trebuie să poată fi învățate prin experimentare sau prin autocorectare, astfel că se utilizează deseori materiale ca puzzle-uri sau jucării educative. Acestea se pot folosi și acasă, iar în magazinul online mami.md găsești o gamă variată. Învățarea matematicii se bazează pe demonstrarea conceptelor abstracte cu ajutorul obiectelor tangibile. De exemplu, cunoștințe simple ca adunarea se învață cu ajutorul unor cuburi sau mingi. Se acordă importanță și manifestărilor creative și muzicii, care relaxează și stimulează învățarea.

Concentrare pe activități practice. Un aspect care diferențiază metoda Montessori față de educația tradițională este importanța acordată activităților practice. Sala de curs are o zonă de bucătărie, unde cei mici pot exersa activități ca:

  • Decojirea fructelor
  • Tăierea unor alimente moi
  • Stoarcerea sucului de portocale
  • Spălatul vaselor
  • Turnarea lichidelor în vase și ambalarea alimentelor

Alte activități practice pe care cei mici le învață sunt udatul și plantatul florilor, măturatul ștersul pe jos, împachetatul. Îmbinarea activităților practice cu cele ludice și educative și importanța acordată de metoda Montessori aspectului socio-emoțional stimulează dezvoltarea copilului pe toate planurile.

 

 

Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *